Noi part. 2

Cum a inceput?Cine?povestea noastra.Frumoasa si nebuna noastra prietenie.

Iata povestea spusa din viziunea mea:

Imi aduc foarte bine si clar aminte prima zi in care am vazut-o pe Ruxi.15 septembrie 2003,prima zi de scoala din clasa a3a.Venise cu mama ei la deschidere.Pe vremea aia eram foarte buna prietena cu Iulia,si am hotarat amandoua san nu vorbim cu “aia noua” pt ca ni s-a parut noua “ciudata”.Pe parcursul anilor,insa,m-am apropiat mai mult de Ruxi si m-am distantat foarte tare de Iulia.Nu-mi aduc aminte mare lucru din evolutia prieteniei noastre ,din clasele mici ,pana prin a5a-a6a,insa nu pot uita anul asta.

Inceputul anului mi-a adus o noua prietena fosrte buna,pe A.,pt ca in clasa a6a o pierdusem treptat pe D.,m-am apropiat de A.,cu care am fost colega de banca.In spatele nostrum,Ruxi se apropiase foarte tare de Al.,colega ei,asa ca am format un grup de 4,nedespartite.Cu timpul,relatiile dintre noi au trecut prin diferite emotii si sentimente,astfel ca A. s-a apropiat mai mult de Ruxi ,iar eu,la un momentdat,de Al.In acea perioada m-am simtit putin exclusa din cercul nostru de 4 si am incercat sa ma apropii de alte  prietene,dar oricum,le duceam lipsa fetelor.

Au existat nenumarate conflicte,certuri,discutii,am tipat una la alta,am plans,ne-am urat,dar tot ne-am reunit.Eu imi doream sa refac acel grup,pt ca se vedea rugina care aparuse intre cele 4 piese.Am incercat sa fiu de partea tuturor fetelor,iar la un momendat ,am inceput sa o urasc pe Ruxi pt tot ce facea si pt relatia ei mai apropiata de A.,pe care o consideram cea mai buna prietena.

Toata povestea,toate certurile,lacrimile si toate amintirile noastre s-au rupt la sfarsitul anului de scoala,vara asta,cand Ruxi si-a dat ,in sfarsit seama,dupa ce am incercat atat sa-I arat ,cine era de fapt A. Din grupul nostru de 4,ramaseseram doar 3:eu,Ruxi si Al. care,foarte curand dupa racirea de A.,s-a distantat si ea,ramanand astfel doar eu si Ruxi.Dar conflictele nu au incetat,iar dupa sfarsitul anului,a urmat un uragan,ce n-am crezut vreodata ca va exista.Dupa cearta asta,am ajuns in stadiul de a ne uri fostele prietene.

Astfel,dupa toata povestea,pe care am incercat sa o minimalizez aici,am ramas doar eu, Ruxi si o prietenie pe care n-o voi uita. (uite,chiar acum am lacrimi in ochi (: ).O prietenie mai mult decat frumoasa,mai mult decat nebuna,o prietenie adevarata si SUPERBA!

Am petrecut mult timp impreuna in ultimele luni,si nu vreau sa-mi aduc aminte de fraza “…dar eu cu Ruxi nu vom mai fi ce am fost..” ,fraza pe care am spus-o dupa una din nenumarabilele certuri de grup,si parca interminabile,la care am adus un argument contrariu mult prea solid si rezistent – dragostea si aprecierea,si multumirea,si grija,si toate sentimenteel frumoase pe care I le port Ruxandrei :X.